/ Bio & Sanatate / De ce e important studiul chimiei?

De ce e important studiul chimiei?

studiul chimiei
Ana Drobot on 09/04/2015 - 7:09 pm in Bio & Sanatate

Studiul chimiei este foarte util chiar dacă ar fi să ne oprim numai la acea latură a biochimiei ce se referă la componentele de bază ale alimentelor. Aceşti factori nutritivi de care am mai amintit sunt: proteinele, lipidele, glucidele, sărurile minerale, apa şi vitaminele. Proteinele, glucidele, lipidele furnizează energie organismului, au un rol de reînnoire a ţesuturilor uzate, în timp ce vitaminele şi mineralele intervin într-o serie de reacţii biochimice în organism.

Proteinele alcătuite din atomi de carbon, hidrogen, oxigen şi azot şi uneori sulf sunt indispensabile vieţii. Denumirea de proteină derivă de la cuvântul grecesc proteias care înseamnă primul, primar.

Rolul proteinelor în organism:

  • intră în structura tuturor celulelor şi iau parte la refacerea ţesuturilor – rol plastic;

  • intră în compoziţia unor enzime sau fermenţi cu rol în reacţiile biochimice din organism;

  • intră în structura hormonilor (secretaţi de glandele endocrine);

  • participă la formarea anticorpilor (substanţe cu rol de apărare a organismului împotriva microbilor şi toxinelor);

  • au rol în repartizarea apei şi a substanţelor dizolvate în ea în diferite sectoare ale organismului;

Proteinele sunt alcătuite din aminoacizi numiţi şi pietrele de construcţie ale organismului. Se cunosc 30 de aminoacizi din care opt nu pot fi sintetizaţi de organism, fapt pentru care se numesc şi aminoacizi esenţiali. Aceştia sunt introduşi în organism prin alimente, iar cei neesenţiali fiind sintetizaţi de organism din alte substanţe, aportul lor prin alimente nefiind indispensabil.

Proteinele din alimentaţia noastră diferă tocmai prin compoziţia lor în amonoacizi. În funcţie de această compoziţie proteinele au diverse valori biologice.

Lipidele reprezintă o sursă importantă de energie pentru organism şi intră în special în constituţia ţesutului adipos. Denumirea derivă de la cuvântul grec lipos care înseamnă gras.

După provenienţă grăsimile pot fi animale şi vegetale.

Din punct de vedere chimic ele sunt constituite din acizi graşi şi glicerol. Acizii graşi pot fi saturaţi când nu au duble legături între atomii de carbon şi pot fi nesaturaţi atunci când prezintă duble legături între atomii de carbon.

Dintre rolurile cele mai importante ale lipidelor amintim:

  • rolul energetic, prin ardere în organism eliberându-se energie;

  • rolul structural deoarece intră în constituţia celulelor organismului.

Glucidele (hidraţii de carbon) sunt substanţe organice formate din carbon, hidrogen şi oxigen. Denumirea lor provine de la cuvântul grecesc glikis care înseamnă dulce.

Există glucide cu moleculă mică (fructoza şi glucoza), care sunt cele mai importante, zaharoza (zahărul), galactoza (glucidul din lapte), amidonul (glucidul din cereale şi legume) celuloza şi glicogenul din muşchi şi din ficat.

Rolul cel mai important pentru organism al glucidelor este cel energetic, un gram de glucide prin ardere furnizând circa 4 calorii.

Glucidele sunt indispensabile pentru metabolizarea proteinelor şi lipidelor.

Apa reprezintă mediul în care se defăşoară toate reacţiile biologice din organism, moartea survenind când se pierde 10% din apa organismului. Un om fără apă moare în câteva zile.

Rolul apei:

  • de dizolvare a substanţelor nutritive din hrană, pe care le transportă la celule şi de transport al reziduurilor pentru a fi eliminate prin rinichi, piele, plămâni;

  • prin transpiraţie, evaporare, elimină căldura ce prisoseşte organismului, intervenind astfel în menţinerea constantă a temperaturii corpului;

  • face posibilă acţiunea substanţelor minerale constituind solventul lor.

Între aportul şi eliminarea apei în organism există un echilibru dependent de hormoni şi de sistemul nervos central.

Elementele minerale participă la structura celulelor şi intră în constituţia unor enzime, vitamine, hormoni.

Calciul şi fosforul se găsesc în schelet, dinţi şi sânge sub formă de fosfaţi şi carbonaţi.

Sodiul şi clorul sunt aduse în organism sub formă de clorură de sodiu. Pierderile importante de sodiu din organism pot pune viaţa omului în pericol.

Potasiul este important pentru muşchiul inimii.

Magneziul, fierul (lipsa lui duce la anemie feriprivă), cuprul, iodul (lipsa acestuia duce la apariţia guşei tiroidiene), fluorul (lipsa acestuia favorizează apariţia cariei dentare), sulful (participă la formarea fanerelor: unghii, păr precum şi a pielii).

Vitaminele se clasifică după solubilitatea lor în apă în: vitamine hidrosolubile şi liposolubile.

Vitamina A (retinolul, axeroftolul). Se găseşte în: lapte, peşte, ficat, ou, unt, smântână, frişcă, morcovi, spanac, urzici, salată, ardei gras, tomate, piersici, caise, cireşe, fragi etc.

Vitamina D (colecalciferolul). Se află în ficatul de peşte, lapte, unt, frişcă, smântână, ciuperci, unele cereale ş.a.

Vitamina E (tocoferolul). Îl găsim în special în germenii de cereale, ouă, ficat, lapte, leguminoase uscate, ulei de floarea-soarelui etc.

Viatamina K (fitochinona, farnochinona) se găseşte atât în alimentele de origine animală, cât şi în cele de natură vegetală. Este sintetizată la nivelul intestinului gros de către flora intestinală. Lipsa ei duce la apariţia hemoragiilor.

Vitamina (tiamina, aneurina) ajută la arderea glucidelor şi a proteinelor şi intervine în menţinerea normală a sistemului nervos.

Vitamina (riboflavina) se găseşte în drojdia de bere, albuşul de ou, carne, peşte, rinichi, inimă, caise uscate, nuci, legume verzi.

Vitamina PP (niacina, nicotinamina) se găseşte în alimentele de origine animală, dar şi vegetală. Se poate sintetiza în organism din aminoacidul numit tripofan.

Vitamina (piridoxina).

Vitamina (ciancobalamina) cu rol de protejare a celulei hepatice prin împiedicarea depunerii de grăsime la acest nivel.

Vitamina P (citrina, rutina) intervine în organism în funcţia de permeabilitate şi rezistenţă a capilarelor.

Vitamina C (acidul ascorbic) are rol antihemoragic, participă la apărarea organismului contra infecţiilor.

Această înşiruire de restrânse cunoştinţe de biochimie are ca scop să demonstreze utilitatea informaţiilor primite în orele de chimie, dar în special faptul că le înţelegem importanţa lor în viaţa de zi cu zi.


0 POST COMMENT

Dati un raspuns

-->