/ Mamici si pitici / Mituri și obiceiuri greșite în creșterea bebelușilor

Mituri și obiceiuri greșite în creșterea bebelușilor

Mituri și obiceiuri greșite în creșterea bebelușilor
Despina Camino on 02/04/2014 - 3:23 pm in Mamici si pitici

Fii sigură că odată ce în familia ta a apărut un copil, vor apărea și o droaie de rude excesiv de binevoitoare care îți vor da sfaturi despre creșterea lui. Nu pleca urechea la tot ce auzi, documentează-te, zi ca ei și fă ca tine pentru că multe obiceiuri sunt învechite, multe sunt simple mituri populare fără nici un fel de demonstrație științifică, ba, chiar mai mult, sunt nesănătoase și contrazise de ce spune medicina modernă. Iată principalele idei greșite, frecvent transmise în popor:

  1. Legatul picioarelor pentru a le avea drepte

Bătrânii și așa-zișii tradiționaliști îți vor spune că este bine să legi picioarele bebelușului cât mai strâns pentru a le avea frumoase și cât mai drepte pe viitor. Nimic mai neadevărat, este cea mai mare prostie! Legându-le, acestea vor ieși din șold. Dacă ați văzut vreodată vreo femeie cu picioarele în X, fiți siguri că cel mai probabil mama ei a vrut ca mica ei domnișoară să aibe niște picioare după care să întoarcă toți masculii capul cînd va fi mai mare, și, aplicând obiceiul strămoșesc, a afectat-o pe cea mică. Mai nou, pediatrii din maternități recomandă ecografiile de șold pentru a preveni eventualele luxații datorate sau nu obiceiului greșit și a mitului cu pricina.

  1. Alăptat la cerere vs. regula celor 3 ore

Unii susțin că bebele trebuie alăptat la cerere așa că mămicile dacă văd că al lor copil este agitat, mofturos, plictisit și plângăcios, dacă își bagă pumnii în gură sau stau prea mult cu gurița deschisa, îi bagă mamelonul în gură. Nimic mai benefic pentru relația mamă-copil! Cu toate acestea, oare de fiecare dată copilul chiar “cere”? Pe de altă parte, pe lângă gustările spontane (mici și dese, cheia marilor succese), orice om are nevoie de un program de masă stabilit încă din primele clipe de viață, principiu pe care au mizat și susținătorii ideii de a hrăni copilul la 3 ore. Și totuși…dacă puiul plânge de mama focului la 2 ore jumătate? Îl ducem cu zăhărelul până se fac 3 ore? Categoric eu susțin că nu. Teoria celor 3 ore s-a bazat pe faptul că este necesar un timp pentru ca laptele să se digere în tânărul stomăcel, iar amestecarea unui lapte proaspăt cu unul brânzit nu va produce decât discomfort digestiv cu multe lacrimi pentru pui și body-uri “regurgitate”.

Calea de mijloc este cea mai benefică.

  1. Relactarea. Atentie: copil întors la sân!

Babele privesc cu teamă copiii reîntorși la sân. Cică se deoache sau deoache. Dacă mama a trebuit din varii motive să arunce laptele un timp (tratament medicamentos, plecare temporară de lângă bebe etc) iar bebele nu a mai fost pus la sân, nimic nu este mai frumos pentru amândoi decât reîntoarcerea. Dacă cel mic nu proteastează, totul este perfect. Mai trist ar fi să îl desparți de sân și să îl înțarci forțat după eventuala pauză. Alăptatul dezvoltă emoțional copilul și este izvor de sănătate, clar nu va fi un monstru care deoache din cauza asta! Aviz și celor care se tem de ieșirea din casă înainte de botez- o superstiție la fel de nesănătoasă! Copilul se scoate afară zilnic!

  1. Alăptatul ca metodă contraceptivă

Nimic nu este mai periculos și înșelător ca ideea asta. Teoretic este adevărat că atunci când alăptezi nu ai ovulație și îți întârzie menstruația chiar și jumătate de an. Practic nu știi când ar trebui să îți reapară periodul și, implicit, nu știi când ai ovulație. Printre colegii mei de școală aveam mulți frați între care era numai un an diferență de vârstă. De ce oare? Pentru că multe mame alăptătoare și care se bazau pe premiza cu pricina se trezeau că sunt gravide abia atunci când simțeau că ceva acolo jos mișcă. Fertilitatea este la cote foarte mari după nașterea unui copil, cât despre acumularea de kilograme odată cu noua sarcină, este greu de remarcat pentru că în general alăptarea generează poftă de mâncare și, uneori ca un 2 în 1- și o creștere în greutate.

  1. Șosete cu oțet/alcool pentru a scădea febra

Dacă cel mic are febră, leacul băbesc cel mai clasic (alternat cu folosirea antitermicelor) este punerea compreselor reci la cap (pe frunte, pentru a preveni supraîncălzirea capului și eventuale convulsii), șosetele cu apă rece și, în caz de febră mare- împachetările în cârpe reci. Am auzit însă că unii folosesc ca leac băbesc șosetele cu apă rece și oțet sau…țuică. Medical însă, nu s-a demonstrat încă vreun rol al acestora în scăderea temperaturii. Ba, mai mult, am văzut mai demult la tv o știre cum că o mamă a ars pielea bebelușului cu oțet încercând să îi scadă temperatura (probabil îl pusese ca atare, nediluat în compresia prin șosețele umede, ceea ce a fost un chin pentru pielea fina a micuțului. Cât despre alcool, acesta poate duce la turmentare dacă este inhalat sau pus direct pe o zonă vascularizată și, la fel ca oțetul, poate produce arsuri pe pielea fină.

În concluzie, este decizia dumneavoastră personală în ce obiceiuri băbești și în ce leacuri credeți, însă niciodată nu înlocuiți un tratament dat de medic cu unul sugerat de tanti Stela de la patru și întotdeauna puneți-vă întrebarea „are vreo explicație științifica?”.


0 POST COMMENT

Dati un raspuns

-->