/ Locuri de vizitat / PE URMELE LUI BRÂNCUŞI

PE URMELE LUI BRÂNCUŞI

Poarta Sarutului Constantin Brancusi
Ana Drobot on 13/07/2016 - 11:38 am in Locuri de vizitat

Drumeţie sentimentalǎ şi culturalǎ prin superba primǎvarǎ a Gorjului

brancusi 1

Situat în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al Jiului, Gorjul pare a exista pentru a fi vizitat şi admirat. Pǎdurile sale adânci, apele bogate, munţii, dealurile line, obiectivele şi monumentele istorice, lǎcaşurile sale de cult – adevarate metereze ale ortodoxiei româneşti, toate acestea oferǎ zonei un potenţial turistic de invidiat. Iar atunci când se adaugǎ şi un traseu cultural ce porneşte pe urmele uneia dintre marile personalitǎţi ale culturii secolului al XX-lea, Constantin Brâncuşi, oferta este impresionantǎ. Centrul de Artǎ şi Culturǎ (ce poartǎ numele marelui sculptor) din Târgu-Jiu propune – începând cu primǎvara anului 2001 – ANUL BRÂNCUŞI, un itinerar biografic care reface principalele etape ale vieţii şi operei genialului artist din Hobiţa. Cu gândul cǎ unii dintre cititorii revistei vor dori sǎ parcurgǎ aievea mirajul unei asemenea cǎlǎtorii, le prezentǎm câteva dintre etapele ei.

poarta sarutuluiComplexul Brâncuşi

Orice cǎlǎtorie Brâncuşi începe obligatoriu cu capitala judeţului Gorj, Târgu-Jiu, acolo unde se aflǎ câteva minuni ale geniului brâncuşian: complexul sculptural din parcul oraşului – format din Masa Tǎcerii, Coloana Infinitǎ şi Poarta Sǎrutului. Cioplite în piatrǎ, ele au transformat Târgu-Jiul într-un reper al culturii universale, mii de strǎini infruntând faima proastǎ a României de astǎzi pentru a contempla capodoperele lui Constantin Brâncuşi. Dar urmele biografiei artistului, pierdute în explozia vegetalǎ a primǎverii gorjene, sunt la fel de emoţionante ca şi opera sa.

Leleşti – poarta de intrare a Gorjului

lelestiLa doar 10 km de Târgu-Jiu, se aflǎ satul Leleşti, una dintre cele mai vechi aşezǎri gorjene, atestatǎ documentar încǎ din secolul al XV-lea. Pe lângǎ sǎrbǎtorile ce au loc aici, cum ar fi, de pildǎ, cele religioase de Sfântul Gheorghe sau cele populare – Logodna vinului cu ulcica, Leleştiul este vestit în zonǎ datoritǎ muzeului sǎu, în care pǎşiţi trecând printr-o frumoasǎ poartǎ gorjeneascǎ din lemn. Cele douǎ cǎsuţe ce se ivesc printre brazi au fost construite în 1777 şi adǎpostesc adevarate bijuterii ale artei populare şi mǎrturii ale istoriei locului, toate donate de cǎtre sǎteni, începând cu 1972 – anul infiinţǎrii muzeului. Acesta este format din cinci camere: camera costumului naţional, cea a meşteşugurilor, a şcolii, camera cea bunǎ şi bucǎtǎria de odinioarǎ. Prima dintre ele urmǎreşte evoluţia costumului local, de la opregele de acum 300-400 de ani pânǎ la catrinţele, iile, costumele gorjeneşti din anii 1930-1940. Camera meşteşugurilor deţine cele mai vechi obiecte ale muzeului: o coasǎ dacicǎ şi un strǎmoş al plugului, alǎturi de care se aflǎ o serie de stâlpi de case din diferite perioade, fiecare cu simbolul sǎu, harzobii – un soi de colţari din fier, pe care ţǎranii îi încǎlţau peste opinci, pentru a face faţǎ pantelor muntoase îngheţate, precum şi exponate ce dovedesc priceperea localnicilor în meştesugul cojocǎritului. Documente, fotografii vechi, portretele învǎţǎtorilor, tǎbliţele pe care au scris copiii satului generaţii la rând, începând cu prima parte a secolului trecut – toate acestea le puteţi vedea în camera şcolii, care se mândreşte totodatǎ cu un costum al eroului naţional Georgi Ion, cǎzut în luptǎ în cel de-al doilea rǎzboi mondial în Cehoslovacia, dupǎ ce bunicul sǎu îşi gǎsise sfârşitul la Plevna, tatǎl – la Mǎrǎşeşti şi fratele sǎu – în Rusia.

Hobiţa

hobitaDrumul ce duce la Hobiţa, locul în care s-a nǎscut acum 125 de ani Constantin Brâncuşi, trece printr-un tǎrâm a cǎrui frumuseţe pare uitatǎ de timp: superbele pǎduri ale Gorjului, vârfurile profilate în zare ale Munţilor Vâlcan şi Parâng, plaiurile înverzite care curg cǎtre Jiu. Pe partea dreaptǎ, în satul Franceşti, se aflǎ o veche bisericuţǎ de lemn, sora geamǎnǎ a celei din Hobiţa, aflatǎ într-un crâng plin de mierle şi de privighetori, acolo unde odihnesc pǎrinţii şi rudele marelui sculptor. Principalul obiectiv turistic din Hobiţa este casa memorialǎ Brâncuşi – locul în care acesta s-a nǎscut şi a copilǎrit.

Simplǎ, dar spaţioasǎ, modesǎ, dar totodatǎ desǎvârşitǎ în frumuseţea ei ţǎrǎneascǎ, plinǎ de obiecte strǎvechi din lemn, încercuitǎ de iarbǎ şi de pomi înfloriţi, casa lui Brâncuşi este locul binecuvântat în care geniul sǎu a deschis ochii asupra lumii, întipǎrindu-şi-o pentru totdeauna în sufletul sǎu de copil. Uliţa simplǎ care pleacǎ din faţa casei la râu, crângul, câmpia unduitoare mǎrginitǎ spre nord de munţi, mormântul mamei, pe care a adorat-o – sunt alte repere ale unei cǎlǎtorii legǎnate de culorile pǎtimaşe ale primǎverii din Gorj.

Mânǎstirea Tismana

Manastire TismanaDupǎ ce trece prin Tismana – o comunǎ înstǎritǎ, cu zece sate, şoseaua se îndreaptǎ spre falnicii codrii gorjeni, de unde rǎsare, ca o cetate medievalǎ, una dintre cele mai vechi şi mai frumoase aşezǎminte monahale din România. Ctitoritǎ în 1378 de cǎtre Sf. Nicodim, Mânǎstirea Tismana a fost refǎcutǎ de Radu cel Mare şi de fiul sǎu, Mircea cel Bǎtrân, terminatǎ de Neagoe Basarab în 1508 şi desǎvârşitǎ de Matei Basarab la 1654. Patru generaţii de domni munteni şi-au lǎsat numele în istoria ei plinǎ de întâmplǎri minunate. De altfel, se pare cǎ originile acestei fortǎreţe creştine se pierd în negura vremii, istoricii considerând cǎ zona s-a constituit într-o trainicǎ vatrǎ geto-dacicǎ şi a adǎpostit mai apoi un fort roman. Cert este ca Mânǎstirea Tismana rǎmâne un simbol al ortodoxiei româneşti, considerat cel mai însemnat edificiu de credinţǎ şi de apǎrare din istoria nordului oltenesc.

Muzeul de la Curţişoara

muzeu brancusiO variantǎ gorjeanǎ mai restrânsǎ, dar la fel de inspiratǎ a Muzeului Satului din Bucureşti este Muzeul Arhitecturii Populare din satul Curţişoara, aflat la 10 km de Târgu-Jiu. În oaza de verdeaţǎ a locului se aflǎ peste 24 de exponate, aduse în timp (muzeul a fost inaugurat în 1975) din toate zonele Gorjului, între care: Casa Ion Cariga din Baia de Fier, o casǎ de oier cu influenţe transilvǎnene, un conac de plai, unde se pǎstreazǎ o moarǎ manualǎ cu aproape toate pǎrţile componente construite din lemn, casa pe beci, moara cu cioturǎ. Prezenţa lui Brâncuşi se face simţitǎ şi aici, prin doi stâlpi de casǎ realizaţi din lemn în 1897.

Mânǎstirea Lainici


muzeu 2 brancusiCǎlǎtoria continuǎ spre splendorile montane ale Defileului Jiului. În stânga, se aflǎ Munţii Vâlcan şi vechiul drum de acces (din)spre Ardeal, strǎbǎtut pe vremuri de legiunile romane, apoi de oştile lui Mihai Viteazul, iar în dreapta – potecile ce urcǎ spre Parâng. La 33 de kilometri de Târgu-Jiu şi 25 de kilometri de Petroşani, se aflǎ Mânǎstirea Lainici – o altǎ ctitorie a pǎrintelui Nicodim (la fel ca şi Mânǎstirea Vodiţa). Liant al credincioşilor din Oltenia şi Ardeal, mânǎstirea a avut multe de îndurat de-a lungul istoriei, fiind distrusǎ la mijlocul secolului al XVIII-lea, în timpul marii prigoane împotriva ortodoxiei româneşti, devastatǎ de turci în 1817, deoarece Tudor Vladimirescu se ascunsese aici deghizat în cǎlugǎr, profanatǎ de soldaţii germani în timpul primului rǎzboi mondial şi închisǎ de cǎtre comunişti în 1961. De fiecare datǎ, sfântul lǎcaş de la Lainici a fost refǎcut cu jertfe şi cu dragoste, iar în acest moment, alǎturi de vechea bisericǎ s-a înǎlţat una nouǎ, ineditǎ prin planul sǎu arhitectonic, ce cuprinde douǎ biserici suprapuse. Ineditǎ va fi şi tematica iconograficǎ: una din biserici va fi dedicatǎ perioadei creştinismului din catacombe, cealaltǎ – istoriei creştinismului începând cu anul 313 pânǎ în zilele noastre
.

IULIAN IGNAT (Fotografiile autorului)

Centrul de Artǎ şi Culturǎ Constantin Brâncuşi (tel. 053/21.39.24, 053/21.64.94) oferǎ în cadrul Drumului Brâncuşi diferite programe, cu durata cuprinsǎ între 3 si 5 zile. Turiştii se pot caza la familii-gazdǎ din Târgu-Jiu, la case din circuitul agro-turistic sau la hotel, pot solicita ghizi locali, translatori, pot cǎlǎtori pe cont propriu sau cu autocarele şi microbuzele Centrului. Preţurile diferǎ, în funcţie de serviciile solicitate.

Alte poze au sursă Wikipedia.org


0 POST COMMENT

Dati un raspuns

-->