/ Locuri de vizitat / Prin parcuri de altǎdatǎ

Prin parcuri de altǎdatǎ

parcuri Bucuresti
Ana Drobot on 04/11/2016 - 1:21 pm in Locuri de vizitat

Cum arǎta Bucureştiul de altǎ datǎ? Atunci capitala ţǎrii purta numele de “Micul Paris”. De ce? Simplu! Semǎna cu Parisul. Era curat, cu clǎdiri frumoase ce aveau statui la intrare; cu felinare care luminau strǎzile.

Dar cum erau parcurile?

Cişmigiul şi-a deschis porţile de mult. Pe vremea aceea oamenilor nu le curgea apa la robinet ca astǎzi, ci luau apa în gǎleţi de pe stradǎ, de la cişmele, care trebuiau atent îngrijite. Şeful serviciului apelor – în limba turcǎ numit “cişmigiu” – locuia în apropierea acestei grǎdini de 17 hectare, care mai întâi s-a chemat “Grǎdina Cişmigiului”, apoi mai simplu “Cişmigiu”.

În mijlocul parcului se aflǎ un chioşc, unde lumea asculta fanfara militarǎ. Iar în imediata apropiere gǎsim Izvorul Sissi. Pǎstreazǎ amintirea unei fetiţe: Sissi Stefanidi. Parcul Carol are o suprafaţǎ de circa 36 hectare. Ne întâmpinǎ o alee impunǎtoare, cu ramificaţii radiale şi un mic lac.

Aici Arenele romane oferǎ 5000 de locuri dispuse în amfiteatru, iar în Muzeul tehnic “Prof. Ing. Dimitrie Leonida” sunt expuse multe machete, printre care şi primul Sputnik sau modulul lunar folosit în misiunile Apollo, dar şi machetele avioanelor lui Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandǎ; ori primul automobil aerodinamic…

Pe vremuri şi în acest parc cânta fanfara militarǎ, iar când se sǎturau de plimbare, bǎrbaţii şi femeile, împreunǎ cu copiii şi bonele lor ieşeau din parc şi se îndreptau spre tramvaiele trase de cai.

Un alt parc este Grǎdina Botanicǎ. Cu sprijinul domnitorului Al. I. Cuza s-a înfiinţat prima grǎdinǎ botanicǎ, din iniţiativa doctorului Carol Davila. Iar cea pe care o vizitǎm noi acum, a fost amenajatǎ în 1884-1885 sub îngrijirea profesorului dr. Dimitrie Brândzǎ. Terenul de 17 hectare are un izvor şi o serie de plante rare.

Mai târziu, prin anii 1960, grǎdina a fost înzestratǎ cu sere şi instalaţii necesare pentru plantele exotice. Aici existǎ peste 10000 de plante, printre care putem admira şi o specie de cactus cu fructe comestibile (un fel de smochine) sau frumosul Iris pitic. Aerul e curat, copiii pot alerga în voie. Un lucru este interzis în toate parcurile Bucureştiului: nu e voie sǎ rupem florile, chiar dacǎ ele, cu frumuseţea lor, ne îmbie.

Herǎstrǎu este parcul cel mai mare: are 187 hectare. Acum pe lac alunecǎ ambarcaţii sportive ori vaporaşe care leagǎ malurile între ele ori ne duc spre insule. Douǎ insuliţe sunt dominate de verdeaţa sǎlciilor şi a plopilor, iar cea de a treia este împǎrǎţia trandafirilor, unde se ajunge prin poduri arcuite.

Tot în Herǎstrǎu, în partea dinspre şoseaua Kiseleff, pe o suprafaţǎ de 10 hectare se aflǎ Muzeul satului şi de artǎ popularǎ, creat în 1936 de sociologul Dimitrie Gusti. Este unul din primele muzee etnografice din lume, reunind 42 case, 3 biserici, 15 ateliere meşteşugǎreşti, 63 construcţii anexe, amplasate pe zone geografice de-a lungul unor uliţe strǎjuite de pomi.

În partea de nord, în Herǎstrǎu a fost amenajat un adevǎrat parc de distracţii cu leagǎne, cu tobogane etc. Dar oare cum se amuzau copiii în trecut? În timpurile de demult existau nişte biciclete ciudate, cu o roatǎ mare în faţǎ şi alta micǎ în spate.


0 POST COMMENT

Dati un raspuns

-->