/ Reviews / Romane despre anii de şcoală

Romane despre anii de şcoală

cismigiu et comp
Ana Drobot on 02/03/2015 - 3:58 pm in Reviews

Se spune că mereu vom avea nostalgia anilor de şcoală. De aceea se poate explica de ce au succes romanele despre anii de liceu. Cărţi precum Cişmigiu et Co. de Grigore Băjenaru, Bună dimineaţa, băieţi! de acelaşi autor şi Liceenii de George Şovu le recitim oricând cu mare drag. Indiferent de cât de modernă e epoca în care trăim, există elemente de psihologie care nu se schimbă niciodată. Citirea acestor romane e o experienţă plăcută.

Romanul Cişmigiu et Co. de Grigore Băjenaru ne introduce în anii de şcoală din anii 1920. Este vorba de elevii liceului G. Lazăr din Bucureşti. Cel care scrie romanul a fost elevul acestui liceu şi a luat şi el parte la întâmplări bune şi rele, unele de admirat, altele amuzante împreună cu colegii.

Pe atunci învăţau separat băieţii şi fetele. Liceul cuprindea 8 ani, adică începând după terminarea claselor primare. G. Băjenaru, devenit între timp profesor de limba română, se pregăteşte pentru întâlnirea de 20 de ani de la terminarea liceului. Îl cuprind amintirile, cele cuprinse în această carte, din vremea anilor de şcoală.

Povesteşte poznele de la ore ale lui şi ale altor colegi, problemele cu profesorii, dar aflăm şi de talentul său şi interesul său pentru literatura română. În ultimii ani de liceu îi ajută pe colegi să creeze poezii pentru iubitele lor, dar intră şi în încurcături.

De asemenea el fusese acela care i-a imitat şi pe profesori la cererea unuia din ei cu ocazia unei repetiţii a unei piese şcolare în cancelarie. Cişmigiul, aflat în apropierea liceului, e zugrăvit cu mult farmec. Şi acolo au loc întâmplări de tot felul. “Lăzăristii” erau cei mai buni la vâslit şi considerau că lacul e teritoriul lor.

Continuarea romanului Cişmigiu et Co. este romanul Bună dimineaţa, băieţi! de Grigore Băjenaru. Cartea înfăţişează întâmplări din viaţa de student a lui Grigore Băjenaru, dar şi viaţa lui ca profesor. Preda la cursul primar, suplinindu-l pe tatăl său în studenţie, în facultate regăseşte profesori de la Gh. Lazăr, reîntâlneşte colegi de liceu care-i devin elevi la cursurile de seral, predă inclusiv la un liceu unde sunt adolescenţi care muncesc.

Orele lui de limba română sunt foarte frumoase şi apreciate de elevi. Îi înţelege pe elevii săi, le devine confident în probleme de dragoste. Îi învaţă şi să fie cinstiţi, să nu copieze, apelând la bunul lor simţ. Aflăm grijile lui înainte de primele ore, de încercările lui de a le câştiga aprecierea şi respectul. Se pricepe la organizarea pieselor pentru sărbătorile şcolare, plus că şi compune el însuşi piesele pentru ei.

Un alt roman care se citeşte repede, uşor, şi cu plăcere este Liceenii de George Şovu. Descrie lumea liceenilor de demult. Şi totuşi o lume atât de actuală, cu aceleaşi probleme ce ţin de psihologia dezvoltării unor tineri. Despre liceeni îndrăgostiţi, glumeţi, puşi pe soţii, cu note mici dar şi mari, muncitori uneori, alteori cu gândul la distracţie, despre suişuri şi coborâşuri în activitatea şcolară, despre prietenie. Multe sună cunoscut.

Toate aceste romane ne duc cu gândul la proprii ani petrecuţi în şcoală, deşi în alte perioade. Sau, pentru cine le citeşte la momentul anilor de şcoală, le arată cât de frumoşi pot fi aceşti ani.


0 POST COMMENT

Dati un raspuns

-->