Una dintre cele mai frumoase şi respectate meserii am puteam spune, profesia de cadru didactic are cu siguranţă multiple valenţe în funcţie de împrejurările în care se exercită.
În calitate de fost cadru didactic, doresc să împărtăşesc cu voi suişurile şi coborăşurile acestei ocupaţii aşa cum mi-a rămas mie în suflet.
Ce pot spune cu siguranţă este faptul că această profesie nu se adresează persoanelor care nu pot empatiza cu copiii şi care nu dau cel puţin impresia vizuală a unei persoane mature din punct de vedere fizic.
Deşi ştiu că am avut o pregătire destul de bună în domeniu, din păcate şcoala şi educaţia nu au fost suficiente pentru a mă pregăti psihologic pentru ceea ce am întâmpinat.
Mediul defavorizant, lipsa unor perspective reale educaţionale şi profesionale, precum şi dezinteresul tocmai al acelora care aveau cel mai important rol în viaţa copiilor, nu m-a determinat să dau înapoi la ceea ce m-am angajat, dar cu siguranţă m-au demoralizat iremediabil.
La toate acestea, pot adăuga că înfăţişarea mea copilăroasă, indiferent de câte schimbări aş fi abordat, a constituit de cele mai multe ori un impediment social, mai ales în relaţie cu părinţii copiilor. Într-adevăr, au fost numeroase momente în care am spus că trebuie să pun stop şi să plec, însă de fiecare dată Dumnezeu mi-a dat de înţeles că mai e ceva de făcut, şi nu m-a lăsat să plec până când nu am terminat de învăţat.
Nu am reuşit să îmi duc generaţia de copiii până la sfârşitul ciclului primar, însă cu siguranţă nu voi uita când am plecat.
Deşi nu mă aşteptam la prea multe regrete din partea lor, cu atât mai mult cu cât am fost destul de severă cu ei de-a lungul timpului, am constatat deopotrivă cu bucurie şi mare tristeţe că mi se va duce dorul. Regret doar că nu am avut maturitatea şi tăria de caracter necesare pentru a face mai mult pentru ei, pentru copii.
Despre învăţământul actual nu se pot spune prea multe, poate s-ar aplica doar celebra concepţie a lui Tudor Vianu, a formelor fără fond, completată de o acută lipsă de interes faţă de nevoile reale ale copiilor. Această experienţă însă nu este întru totul negativă, deoarece am avut ocazia să învăţ foarte multe lucruri despre personalitatea şi comportamentul copiilor, informaţii pe care altundeva nu aş fi putut să le aflu.
Pentru simplul fapt că această experienţă cu siguranţă îmi va folosi în viitorul rol de mamă, recomand tuturor acelora care nu sunt sigure pe abilităţile lor materne să încerce această meserie, chiar dacă nu va fi pentru toată viaţa.
