Multe mămici se plâng că copiii lor sunt adesea foarte solicitanţi şi că le este dificil să le gestioneze corect hiperactivitatea.
Tototdată, mulţi copii se nasc cu această trăsătură în sânge, iar soluţia unei bune educaţii în acest sens este reprezentată de modul în care părintele îi ocupă timpul încă din primii ani de viaţă.
Pentru mămicile care se confruntă cu această problemă, iată câteva recomandări:
– Învaţă copilul cât mai devreme să se obişnuiaşcă cu un program încărcat cu diferite activităţi. În timp, el va începe să îşi caute singur câte ceva de făcut, chiar şi atunci când părintele nu îi trasează anumite sarcini. Acest lucru îl va ajuta să fie harnic, silitor şi să evite timpii morţi, care ar putea, odată cu creşterea în vârstă, să se soldeze cu apatie, lipsa unor scopuri în viaţă, dezorientare sau depresie.
– Investeşte cât mai mult timp în primii săi ani de viaţă, găsindu-i soluţiile necesare pentru a se dezvolta cât mai armonios, nu cu ajutorul tău, ci prin modelul tău şi sub îndrumarea ta de părinte. Acest lucru îl va determina să fie independent şi sociabil.
– Implică-te în cercul său de prieteni, arată-i că îi înţelegi gusturile şi pasiunile, că îl sprijini, şi că eşti o mamă modernă în relaţie cu aceştia.
– Îndeamnă-l să îşi găsească preocupări nobile, ca de exemplu, participarea la activităţi de tip voluntariat, sau să îşi cultive o pasiune în care crede.
-Învaţă-l ce înseamnă responsabilitatea, oferă-i ocazia de a-şi asuma îndatoririle faţă de un animal de companie.
– Nu îi neglija programul de odihnă şi de recreere. Dacă ia parte la multe activităţi, cu siguranţă nu va avea probleme să adoarmă repede. Aşa că, dacă se întâmplă să adoarmă cu cartea în braţe sau cu capul în farfuria cu mâncare, acesta este un semnal că, din când în când, mai trebuie să ia şi o pauză.
– Apreciază-i eforturile în tot ceea ce face bine, nu îi critica lipsa reuşitei, ci arată-i de fiecare dată cât de important este parcursul, nu destinaţia. Acest lucru îl va motiva şi îi va arăta că merită efortul de a avea un program încărcat şi permanent ocupat.
Personal, recomand ca şi activităţi pentru copii, în primul rând practicarea unui sport (înotul, baschetul, şahul, etc). În contextul actual, câteva ore de autoapărare nu ar strica, atâta vreme cât sunt predate în scopul de a fi utilizate doar la nevoie, nu în orice situaţie.
Activităţile de voluntariat care privesc mediul sunt la mare căutare, şi mai târziu conferă CV-ului o notă de distincţie.
Pentru perioadele de vacanţă, vizitele la ţară, la bunci sau la rude, plasarea copilului în mediul rural, lipsit de prea multă tehnologie, îi va da posibilitatea de a explora mediul din afara calculatorului, a cărţilor sau a oraşului. De asemenea, taberele de vară sunt o opţiune la fel de bună.
