/ Reviews / Jay McInerney, Bright Lights, Big City

Jay McInerney, Bright Lights, Big City

Jay McInerney, Bright Lights, Big City
Ana Drobot on 18/02/2015 - 3:53 pm in Reviews

Titlul romanului e acelaşi cu titlul unui cântec, ale cărui versuri apar la sfârşitul cărţii.

Romanul e scris la persoana a doua. E vorba de un tânăr de 24 de ani, care lucrează la o revistă. Se ocupă de corecturile de la secţiunea “Fapte”, deşi el şi-ar fi dorit să fie la “Ficţiune”. De altfel, el îşi dorea să fie scriitor. A minţit în cv că ştie limba franceză când de fapt nu o ştie şi acest lucru îl costă acum. În timpul liber merge prin baruri şi consumă droguri.

Uită să-i cumpere unei colege gogoşi, uită că i-a promis să ia şi masa împreună cu ea, mereu. Tânărul a fost căsătorit însă apoi a divorţat. Dorinţa a fost a soţiei sale. Amanda a devenit model şi-şi ia în serios slujba, deşi nu a fost aşa de la început. El doreşte s-o revadă, face tot posibilul să obţină invitaţie la o prezentare de modă unde e şi ea. Îi vede chipul pe un manechin dintr-o vitrină. Fratele sau îl tot caută la telefon însă el nu-l sună înapoi, ba chiar şi fuge de el când îl vede lângă blocul sau. E şi concediat în cele din urmă.

Aceasta e viaţa în oraşul mare: haotică, zbuciumată, fără sens, plină de întâmplări, unele mai banale, altele tot din viaţa de zi cu zi, însă lucruri de care nu avem parte chiar cu toţii. Adică ar trebui pentru ele puţină nebunie: luarea de droguri, dorinţa de a fi scriitor, minciunile din cv. Tânărul pare că se lasă pradă viselor şi dorinţelor şi cam uită de realitate sau doreşte să uite de ea.

Prea visător, prea rupt de realitate pare când uită de promisiunile făcute colegei sale. O decizie cam copilărească să fugă de fratele său, şi să-l evite cum o tot face. Faptul că îi este dor de fosta sa soţie e ceva de înţeles, prin care poate trece oricine.

Nebuniile şi visele însă rămân explicabile: personajul este tânăr, are 24 de ani, duce o viaţă mai zbuciumată şi la propriu şi la figurat, caută tot felul de experienţe şi ar dori să facă altceva la locul de muncă. În mod simbolic, vedem că nu poate corecta sau mai bine zis controla faptele, viaţa să, şi ar dori să controleze o lume fictivă, prin corecturile de care ar dori să se ocupe la secţiunea de ficţiune a revistei.

Oraşul mare este strălucitor, plini de lumini. La fel viaţa tânărului. Plină de speranţe, plină de vise. De experienţe intense care nu se termină ordonat şi fericit. Rămâne fără soţie şi fără job. Şi totuşi, ce poate fi mai realist decât toate aceste experienţe care nu se termină într-un mod fericit?


0 POST COMMENT

Dati un raspuns

-->